Tartru Dentar
1. Tartru dentar – ce este și cum se poate preveni?
2. Epidemiologie, unde se depune, tipuri și caracteristicile ale tartrului
3. Cauze ce favorizează apariția tartrului dentar
4. De ce este periculos tartrul dentar și complicațiile care cauzează
5. Tratamentul împotriva depunerilor de tartru
Ce este tartru dentar și cum se poate preveni?
Tartru dentar (“piatra” de pe dinți) este un depozit dur, calcificat, format prin mineralizarea în timp a plăcii bacteriene împreună cu sărurile de calciu din salivă. Tartrul este o substanță dură, care se acumulează de-a lungul liniei gingivale și care aderă strâns la suprafața dinților, împiedicând curățarea lor adecvată. Aceasta se formează în continuu pe dinți și este ținut sub control numai printr-o igienă orală corespunzătoare:
- Periajul dentar corect de două ori pe zi(vezi articolul Tehnici de periaj dentar)
- Folosirea apei de gură și a aței dentare
- Consultare la stomatolog o data la 6 luni sau la necesitate.
Îndepărtarea completă este garantată doar la intervenția medicului stomatolog cu instrumente și perii speciale.
Epidemiologie, tipuri și caracteristicile ale tartrului dentar
Epidemiologie:
– se întâlneşte în proporţie de 70-95% la adulţi
– prezenţă excepţională la copii sub 9 ani
– în proporţie de 35% la copii între 9-14 ani.
Unde se depune tartrul dentar?
Tartrul dentar se depune atât pe dinți cât și pe alte suprafețe dure din cavitatea bucală precum: lucrări protetice, aparatele ortodontice, implanturi. Tartrul dentar este frecvent întâlnit pe dinții aflați în apropierea canalelor salivare din cauza cantității mari de minerale din aceste regiuni. Depunerea se observă mai ales la subiecţii care au igienă oro-dentară defectuoasă.
Există doua tipuri de tartru:
1. Tartru supragingival este un depozit organo mineral de culoare alb-gălbuie, cu consistență redusă la început.- Imediat după depunere este fragil, moale, grunjos și se dislocă cu ușurință.
– Se depune la nivelul coroanei dentare deasupra marginii gingivale, fiind vizibilă în cavitatea bucală.
– Imediat după depunere este fragil, moale, grunjos și se dislocă cu ușurință.
– Depunerea poate fi la nivelul unui dinte, unui grup de dinți sau generalizată.
– În timp consistența și aderența tartrului cresc, iar culoarea tinde spre maroniu prinzând pigmenți din alimente băuturi, nicotină la fumători.
2. Tartru subgingival este de culoare maroniu închis spre negru, consistență crescută, dens, de cele mai multe ori foarte aderent, dispus în șanțul gingival, sub marginea gingivală liberă, sub forma unor depozite lamelare cu o suprafață dură, neregulată.
– este situat sub marginea gingivală în șanțul gingival și pungile parodontale.
– în pungile parodontale adânci, tartrul se fixează în profunzime, pe rădăcina dintelui.
– are culoare maroniu închis spre negru.
– se evidenţiază cu ajutorul sondei parodontale.
Tartrul dentar are o culoare gălbuie, dar își poate schimba culoarea de la alb la gri închis, acest lucru depinzând de substanțele cu care intră în contact. De exemplu, fumul de țigară sau cafeaua îi imprimă o culoare maronie. Tartrul începe să se depună încă de la vârste fragede, primul care se depune fiind cel supragingival.
Durata formării tartrului depinde de:
- poziționarea dintelui
- fluxul salivar
- natura alimentației
- caracteristicile masticației
La 4-6 luni de la începerea acumulării, se realizează un nivel maxim de depunere, după care începe să se stabilizeze.
Depunerea sărurilor minerale se face în general între 2-14 zile de la formarea plăcii bacteriene, mai întâi prin nuclei de mineralizare pe faţa internă adiacentă dintelui. Viteza de precipitare a sărurilor este variabilă şi depinde de:
- Calitatea şi cantitatea secreţiei salivare
- Gradul de aliniere a dinţilor pe arcadă
- Mecanismele locale de autocurățare
- Gradul igienei orale
- Obiceiurile alimentare
Cauzele ce favorizează apariția tartrului dentar
- Nerespectarea igienei orale zilnice
- Dinții înghesuiți periajul cărora nu poate fi efectuat corespunzător
- Malocluziile dentare
- Consumul în exces a unor alimente nocive suprafeței dentare: cafea, zahăr, ciocolată, băuturi carbogazoase etc.
- Fumatul
- Cantitatea redusă de salivă
De ce este periculos tartrul dentar și complicațiile care le cauzează
Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamației gingivale și al bolii parodontale. Are o suprafață rugoasă, neregulată, astfel ca întotdeauna rămâne acoperit, chiar și după periajul dentar, de un strat de bacterii vii. Depozitele de tartru cresc în volum și împing gingia in jos. Prin urmare apar retracții gingivale ireversibile și gingiile nu mai revin în poziția lor inițială după îndepărtarea tartrului. Depozitele de tartru împiedică curățarea eficientă a resturilor alimentare și a plăcii microbiene, favorizând inflamațiile gingivale și apariția cariilor dentare.
Complicații, cauzate de tartrul dentar:
- halenă (respirație urât mirositoare)
- Pierderea dinților
- carii dentare
- inflamaţia gingiei (sângerare la periaj sau la mușcarea alimentelor dure)
- retracţia gingiei
- pungi parodontale
Tartru dentar acţionează asupra parodonţiului prin două modalităţi:
- Prin acţiunea mecanică ce provoacă şi întreţine ulceraţii gingivale, cu apariţia ţesutului de granulaţie
- Prin acţiunea organismelor conţinute, constituind o permanentă sursă de infecţie
Depozitele de tartru dentar se pot acumula în cantităţi mari la suprafaţa dinţilor, vin în contact cu marginea gingivală pe care o irită continuu, determinând retracţia acesteia. Tartrul subgingival, chiar dacă este în cantitate redusă, are de asemenea o acţiune mecanică iritantă asupra peretelui gingival al pungii, mai ales în timpul actului masticator, când mucoasa este presată peste aceste denivelări ale suprafeţei radiculare, reprezentate de tartru. Ani de experienţă au demonstrat că eliminarea tartrului a dus la reducerea sau eliminarea inflamației gingivale.
Tratamentul împotriva depunerilor de tartru dentar
Tartrul dentar poate fi îndepărtat doar de către medicul stomatolog, printr-o metodă numită detartraj dentar.
Detartrajul dentar este un tratament ce constă în îndepărtarea depozitului de tartru fie prin instrumente acționate manual, fie cu ajutorul undelor activate sonic și ultrasonic. Intervenția este non-invazivă și nedureroasă. Totuși, sensibilitatea dinților diferă de la o persoană la alta. FDI World Dental Federation recomanda ca detartrajul dentar să fie realizat o dată la 6 luni, iar pentru fumători o dată la 3 luni.
